January 14, 2010

aici şi acum

urăsc dreptul la viaţă fără existenţă
şi zâmbetul tău de soare abia născut
nu mai vreau să consum
din cuvinte sterilizate
şi puse la păstrare
în borcanul cu principii tolerante
nici să-mi mai beau creierii la micul dejun
pe post de cafee au lait
să scuip ideile printre dinţi
şi să nu-mi pese de apartenenţa politică
teritorială economică sau orice altă clasificare
la ce bun să-mi cântăresc masa de emoţii
când pot să mă constrâng din duminică în duminică
la un test anti-afectivitate
şi să declar procedura drept suport imunogen

suntem singuri printre noi
aici şi acum
infirmi ai timpului de ieri şi de mâine
cât a mai rămas din iarnă mă întrebi
un sfert de gând cât un bob de lumină
vezi să nu-l striveşti sub greutatea paşilor tăi...


7 comments:

  1. Daca ar fi sa fac un dictionar explicativ, drept explicatie la cuvantul femeie as scrie : AICI SI ACUM;
    "suntem singuri printre noi, aici si acum" penru ca noi femeile avem tendinta sa uitam ce s-a intamplat ieri, acu o luna sau in momentul anterior lui"acum". Degeaba s-au intamplat lucruri frumoase un pic mai inainte, daca nu s-au intamplat"aici si acum" cum premeditasem noi.Orice eveniment care se intampla sau orice cuvant, oricat de frumos nu ar fi el,isi pierde orice valoare daca nu se incadreza in "aici si acum"; precum binevoiesc mariile noastre.. Si apoi suntem campioane la imagint filme cu scenarii catastrofa: duminicile sunt plictisitoare, iar diminetile prea monotone langa el. Ne pare ca din magie nu a mai ramas decat un "sfert de gand cat un bob de lumina", si crosetam ganduri negre oribite de "oeillère-ele" negre pe care ni le-am pus voluntar."Aici si acum" triumfa in toata splendoarea lui, atunci cand dragele mele,noi decidem ca vrem un bebelus! Il vrem "aici si acum" si e sfarsitul lumii cand dupa prima luna de incercare, nenorocitul de test arata negativ. Printre multiplele explicatii imaginare pe care ni le dam in acel moment epocaliptic pentru noi, se afla si unele ridiculitati de genul: lipsa de alchimie perfecta intre el si mine, fac un blocaj psicologic" etc etc etc;;
    Totul e imaginatie! Uitam ca noi detinem nasterea si pierzania Pamantului. Si putem schimba o lume doar cu un deget. Si oricat de grei nu ar fi pasii lui, niciodata nu vor putea strivi acel "bob de lumina", pentru ca si noi am participat la crearea lui. E destul sa ne amintim de ce ne-am indragostit de el, de ce am fost atat de fericite purtand rochia alba, de ce......
    Uitam sa dam si drept consecinta nici noi nu mai primim nimic. Se zice ca masura iubirii e sa iubesti fara masura. Noi suntem facute pentru asta, si doar aceasta fara masura ne poate face fericite. Sa consumam doar cuvinte proaspete, fetelor si nu "sterilizate"! Sa dam fara sa asteptam neaparat ceva inapoi! Sa tinem cont de faptul ca suntem diferiti, precum si de faptul ca dragostea ocupa toata existenta unei femei in timp ce dragostea unui barbat ocupa doar o parte din viata lui de barbat. Sa facem din "aici si acum" aliatul nostru si sa fim noi paznicii flacarii vesnice, AICI SI ACUM!

    PS: Vocabular:oeillère-chacune des deux pièces de cuir attachées au montant de la bride d'un cheval pour l'empêcher de voir sur les côtés.

    ReplyDelete
  2. un poem reusit
    revolta si gust amar
    foarte buna reprezentarea imaginii cu creierul
    baut ca un cafee au lait...
    cu bine, sar'na.

    ReplyDelete
  3. este, recunosc, mai dificil sa ma expun yn vre-un mod fix, tehnic, procedural daca vreti asupra textului yn cauza, de fapt nu singurul de acest stil. Totusi cyteva propozitii le gasesc necesare, cel putin yn sensul expunerii impresiilor postlecturale.
    Din start, vreau sa fac un popas (cu invitatii, desigur) asupra primului vers, care e in esenta o fraza filosofica cu coaja lirica, lirismul conturyndu-se mai ales yn coagulare cu versurile ce yi succed. "Urasc dreptul la viata fara existenta" comporta un mesaj aproape definit, iar daca autorul ar fi scris in stil postmodernist, acest vers i-ar fi putut completa o pagina yntreaga, adica ar putea fi considerat o poezie (desigur, conform criteriilor postmoderniste [daca exista asa ceva:)])completa. De fapt ceea ce creeaza dificultatea yn a prezenta niste fraze critice,dupa umila mea parere, este yn fapt ponderea unor versuri si perechi de expresii de natura celor patru rynduri finale ale primei strofe (constientizez ca atunci cand zic "strofa", in cazul dat, risc un pic) acestea fiind yntr-atyt de bogate yn metafora( cu ramificatii semantice), yncyt yncercarea de categorisire sau anexare la vre-un standard anume e absolut neindicata. Interesant modul de a plasa yntr-un front unic doua idei aproape opozante yn prima parte a poemului. Ideea de "reactie la starea anterioara, de trezire a poftei morale si constiintei civice " chiar, ajunge sa fie "ymbracata" de motivul "implicatului pasiv" din ultimile patru versuri.
    E, strofa doi e in general revenirea stilului star77 (acu dejavu?) in foaie alba... :) versul domniei sale ne obliga sa ne deranjam fularele rontindu-ne privirile cand yntr-o parte, cand in ailalta, yntrebyndu-ne rar, continuu, soptit: cyt a mai ramas din iarna? :) plecaciuni.

    ReplyDelete
  4. @Oly
    Fiecare interpreteaza lucrurile prin prisma propriilor experiente. Ma bucur ca te regasesti in randurile de mai sus.
    "Si putem schimba o lume doar cu un deget." - aici permite-mi sa nu fiu de acord cu tine. La facerea lumii D-zeu a fost cam nedrept putin cu noi. Se cer eforturi mult mai mari decat miscarea unui deget pt a schimba lumea. Cel putin asa se intampla in viziunea mea. Aici si acum are pt mine cu totul o alta semnificatie. Dar nu asta conteaza, ci faptul ca te simti bine aici pe paginile blogului. :)

    ReplyDelete
  5. @Cavalerul Verde
    Deja-vu, negru pe alb. Tot eu sunt. Nu-ti "deranja fularul" prea mult, ca iarna mai este. Ne asteptam la geruri mari. Merci pt comentariu si pt reintoarcere.

    ReplyDelete
  6. P.S. Cer sa ma scuzati pt absenta mea indelungata. Calculatorul si-a facut putin de cap. Am revenit. Voi fi pe fir.

    ReplyDelete